am fost furat de o viziune mai mare...

am fost furat de o viziune mai mare...
...
mi-e dor de o bere la barul ''crestini ''sau la ''roma ''...oare de ce aminitirle mele se leaga de baruri cu asemenea nume ...cu adevarat e subtire argumentatia mea anti astrologie ...dar nu sunt unde sunt din revolta fata de un sistem logic/filozofic nefunctional ci pt ca am fost sedus/furat de o viziune mai mare ...
,voiesc sa scriu o carte mica in care sa arat ca viata omului e o liturghie
ca gesturile noastre neinsemnate devin gesturi liturgice ,cautarile noastre care pornesc din suflet sunt cautari ale unui suflet care este din Dumnezeu
si am nevoie de suportul sufletesc al celor foarte apropiati de rugaciunea lor /sau daca vrei de gandul lor bun.deci ti-l cer ,si te mai rog sa pastrezi tacerea asupra acestui lucru... sunt doar faragmente ...

blasfemie/greu cuvant ,,,osandire eterna .dar daca prin blasfemie inteleg in esenta o frica , o neintelegere, o neincredere in iubirea Dumnezeiasca, osanda cuvantului astuia sta in ruperea inimiii mele de increderea, de intelegerea, de caldura unui Dumnezeu care asteapta cu o umilinta de neinchipuit in pragul usii inimii mele , trebuie doar sa il chem
du-te la geam si vezi ,,, eu vad cer si nori rupandu-se de munti si vad ca, fiind mic , am primit in dar ochi ,sa vad cer si nori rupandu-se de munti si mi-a gatit Creatorul norilor desfatare de neinchipuit ochilor ..sunt oaspete si stapan in casa pe care mi-a pregatit-o .. si imi vine sa mor de plans
si am aflat ca plangand destram norii din sufletul meu , ca ploaia de lacrimi curatza atmosfera dimprejurul muntelui inimii si uneori, daca imi inteleg micimea, inteleg bunatatea revarsata din Tatal, care a trecut cu vederea faptul ca am repeteat gresala de milenii a neamului omenesc, aceea de a se pretinde/voi de o natura cu Dumnezeu , neluind in seama ca mintindu-se astfel se rupea de posibilitatea de a primi ca dar , nimic mai putin ,decat indumnezeirea,ca am vrut sa il inlocuiesc pe Dumnezeu cu o constructie izvorata din conceptia mea despre viata .ca nu am tinut seama ca poate, si zic doar poate, Dumnezeu chiar exista si cu mintea mea eu trebuie sa ma inalt la El ,si cu mintea mea ,eu trebuie sa ma ridic la intelegerea gandului Sau de bine pt mine ,si nu sa il inghesui pe El intr-un cadru ingust, plecat din micutza mea intelegere, ... ar fi fost trist sa descopar ca doar cat pot eu intlege e intreg Dumnezeul, ar fi fost trist sa fie adevarat ca pentru a-L cunoaste pe Dumnezeul meu (as zice Dumnezeul iubirii mele ca sa fiu mai aproape de adevar)trebuie sa cos petice din fragmentata intelegere a realitatzii iubirii in diferitele curente religioase ...
dar nu,.... Dumnezeul meu e cel care mi-a pus la indemana mijloace frumoase si simple
de a-l descoperi ,mijloace la vedere dar nu bagate in ochi ...curate , care au avut eficienta neintrerupta de-a lungul veacurilor,care au sfintit si sfintesc in continuare si vor sfinti pana in sfarsit dupa o promisiune care desi e scrisa nici nu ar trebui sa fie scrisa pt ca s-ar deduce automat daca I-as sti iubirea pt mine