sâmbătă, 25 octombrie 2008

Ma uit la omul asta si ma intreb ...

Ma uit la omul asta si ma intreb ...cat o sa -i mai mearga ?
Becali e prototipul omului perfect acomodat lumii de azi ,si nu e un compliment..calca peste cadavre de titani ,joaca pe degete cu o nonsalanta de clovn inimi sincere de stelisti,dar ceea ce ma ingrijoreaza cel mai tare e firescul cu care mimeaza credinta crestina,incat aproape nu stiu ce sa zic ...
Ma scufund intr-o mare de incertitudine ,pur si simplu nu stiu ce e cu omul asta >
- sa fie cumva crestin?-crestinismul ortodox e complet neprozelitic ,ci perfect personal, componenta sociala e mulata perfect pe intern ca un anotimp,sau ca o umbra ,urmand respiratia ,viul interior./Si totusi...''lumina nu poate fi ascunsa sub obroc''.
- sa fie cumva o fiintza caritabila ?-imi aduc aminte de comentariul unui om prezent la unul din gesturile caritabile ale lui B. cand inmanad un plic cu bani unui calugar de la Athos..cu un ras satanic retrage in joaca plicul din mana acelui calugar , care avea probabil in minte faptul ca cu acei bani cumpara timp de rugaciune unor calugari care sa spetesc in prea multa munca fizica din saracie ,pt supravietuire .../si totusi pune o persona respectabila sa se ocupe de distribuirea corecta a banilor destinati scopurilor filantrofice
- sa fie un factor benefic Stelei ?cum ar putea cand desfiinteaza jucatori si antrenori cu o usuratate de om nebun,nenorocind cariere si distrugand uriase capitaluri de imagine /si totusi gandesc ca firea lui contrabalanseaza cumva personalitatea conturata a unor fotbalisti care activeaza la acest nivel si lasa loc unui joc colectiv pt ca nu sustine manifestarile individualiste si imi aduc aminte ca sunt un om care desi in mod firesc ascult muzica clasica aproape exclusiv ,nu stiu decat putine nume de piese sau interpreti de muzica clasica si realizez ca sunt unul din marea ceata a oamenilor confuzi,care ,din pacate,nu pot exprima cu pertinentza o parere despre nimic important.imi dau seama ca sunt un om mic intr-o lume mare ,plina de statui de ciobanasi ,capitani de nave si tenismeni mustaciosi,si nu mai am loc sa respir .
Sa fie asta adevarata lume,astia suntem noi cu adevarat: sportivi ,profesori,ziaristi,mineri,ingineri,spalatori de WC uri,geamgii,tamplari...?
astia suntem noi?..si nu pot sau nu vreau sa cred.
Am privit intr-o zi un meci al Realului din Madrid cu nu mai stiu cine si ...am orbit ,am avut un moment in care am inchis ochii pt ca nu mai puteam vedea.Atata frumusete in desenul paselor ,atata imprevizibilitate ,atata armonie intre jucatori.Parca eram intr-o alta lume,parca ma drogasem ...si deodata nu am mai putut ....era prea fumos ,aveam o durere de cap puternica ,frecventza de frumusetze depasea posibilitatile vizuale ale ochilor mei ..si am orbit un moment .
Apoi mintea a dat un restart si am reinceput sa vad...
Si am inteles de ce suntem mici ,de ce suntem geamgii ,tamplari ,mineri,de ce suntem sufocati de nefirescul din jurul nostru ...Pentru ca in mod esential ni se propune altceva ,peste acest nivel, pt ca suntem vazuti de sus mai mari,mai negeamgii ,mai nemineri ,mai neciobanasi ,mai netenismeni mustaciosi .Putem invatza din exemplele negative si ne putem finisa .Asa mici si neimportantzi cum parem pt Cineva sau Ceva suntem importanti .si cum putem altcumva invatza ,decat privind in jurul nostru cu atentzie ,refuzand idoli de ban ,deputere ...etc,redevenind firesti ,naturali ...
Uitam ca NATURALUL se impune sufletului nostru cu modestia unei icoane, ne lasa loc de miscare:uneori ne tine de mana ca pe un prunci ,alteori ne creste ca stapini peste trupul partenerului,si ne boceste ca o mama la marele final .Probabil comportamentul natural ,firesc este raspunsul la provocarea pe care asemenea idoli de imagine o lanseaza...iar in firesc incape si profesionalismul pentru ca nu lasa loc pt atata circ .

marți, 9 septembrie 2008

despre necuvinte

despre necuvinte 1:

In timpul liceului am privit cu jind o prietenie deosebita ce unea prin fire invizibile doi dintre prietenii mei .Priveam la aceasta ca ratusca cea urata si nu intelegeam .In definitiv vorbeau despre lucruri obisnuite ,foloseau cuvinte obisnuite ,si uneori erau prostuti in rasul lor despre orice si despre nimic...si totusi ...Zambeau usor , cand incercau sa tachineze roseau ...imporatante in fraza asta sunt cuvintele ratusca cea urata sau echivalentul ..caine batut ..

Pentru privirea asta sincera in sinele-mi decazut,jalnic,incapabil de trairea unei asemenea prietenii mi-a daruit intodeauna Dumnezeu prieteni deosebiti ,mult peste masura mea ,care m-au invesmantat intotdeauna cu atentia respectul si consideratia lor.

Se pare ca Dumnezeului de care vorbesc ii place privirea asta ...cred ca indiferent de cale suntem in cautarea sublimului .

M-ai intrebat de convertirea mea la ortodoxie... a fost oare o convertire ,cred ca mai degraba am cazut rapus /sedus de viziunea unui spatiu sublim ,pe langa care inaltele filozofii orientale sunt umbre mai tarziu spatiul acela a devenit Persoana..

Cred ca socrate, cand afirma ca singurul lucru cert pe care il stie e ca: nu stie nimic ,arata nu o stare ci un drum ...abia in momentul cand am realizat ca sunt prea prost ca sa inteleg ceea ce ma inconjoara si am privitca un caine batut ,am avut revelatia spatiului/fiintei sublime ...

Se pare ca Dumnezeului de care vorbesc ii place privirea asta ...

-despre necuvinte 2 .. de la impertineta seniorului cerului la minuscula privire spre un fir de iarba sau de la patronajul galactic peste imanenta, transcendent pe care detasat le poti pierde pt ca oricum nu le ai,.... la frica de a pierde (din vedere )un capat de ata , un fir de credinta usor de ratacit din nebagare de seama la fel de nestiut la pierdere ca numarul mai mic cu unu al punctelor de pe spatele unei buburuze....

Este ca e de neconceput sa traiesti cu frica si sa spui ca asta e iubire de Dumnezeu?

Imi spui ca ai citit Paisie ,eu iti spun nu ca l-am citit ci ca l-am iubit.

Realizez cu ce ochi privesti cele spuse adineauri ...aceeasi ochi vad intr-o biserica o simpla cladire,..... aceeasi biserica pt mine e vie e casa de care nu am cum sa ma despart ,loc in care sunt mai in odihna decat in bratele iubitei...patetic nu ?...si inca nu ai auzit numic..iti spun ca rasuflarea Sarei(fetitza mea) care pulseaza sincron cu inima mea nu imi aduce atata caldura ca o pagina din pateric nu ma satura intratat ca o apoftegma a sfintilor parinti ,,nu imi potoleste intratat setea...setea mea de atat de amar de vreme si atat de neostoit potolita de cartile lumii .

Da ...am gasit o apa care satura si cu cat te arde mai tare setea ,cu atata te satura mai tare ....si crede am fost parjolit de sete si nu stiam ..abia dupa ce am baut din ea, am simtit si cand ,pe parcursul vietii mele, am trecut pe langa fantana si o presimteam langa mine ,dar nu stiam ca asta caut.

O apa care vrea a se darui cu o dorinta pe care nu o putem intui ,darmite intelege ,care ne doreste setea pt ca traiese sa se daruiasca .E o iubire care scanceste pe langa noi, sa o cerem sa o dorim ,ca sa ne implineasca , sa ne invesmanteze ,sa ne impodobeasca ca pe miri si mirese .

Auzi traieste ca sa se daruiasca ,arde pentru altii ,nu traieste egoist pt sine .. ci spune: te rog primeste-ma , eu traiesc doar daca tu ai nevoie de mine si nu... nu e iubirea orientala care nici nu trebuie rostita pt ca se impurifica si se termina .. risti sa nu o mai traiesti ...ci e iubirea care cu cat o reversi cu atat te umple cu atat mai mult,iti prisoseste care traieste din a se darui,pt a se darui,care creste daruindu-se ..

o sa ne intalnim dupa ce adormim,sau mai bine zis o sa ne nastem/trezim dupa ce trecem prin moartea nastere si nu m-ai ierta daca nu ti-as fi spus ...dincolo sau cand vom fi trezi asta va mai conta,nimic altceva...: daca ne-a prins somnul cu o intuitie a acestei iubiri sa cu trarea iubirii, sa ii spunem ''Christice " aceasta va fi singura noastra mostenire,singurul lucru care ne va desparti de neant,necum vreo filozofie inalta sau mai stiu eu ce teorii .

Radiestezia si inforenergetica sunt discipline cu un pretins caracter stiintific,nedemonstrabil dar nici cu usurinta demontabil data fiind situatia de discipline limita, de frontiera ,caracteristica de puternica interdisciplinaritate ,si natura ''eterica''a subiectelor tratate.
Initiatorul miscarii este Claudian Dumitriu un fost comandant de nave, cu fler in selectarea persoanelor din conducerea gruparii fapt care alaturi de puterile magice 'dracesti 'vadite a dus la o expansiune rapida si de durata a acestui curent care in 2001 se extindea in strainatate dupa ce in tara avea deja filiale stabile in 24 de localitati .
Din punct de vedere al ideilor vechiculate particularitatea inforenergetcii fata de alte stiinte cu carater ezoteric ,ocult este camuflajul sub aparenta de stiinta prin continuarea teoriilor de biostructuralitate ale regretatului savant Eugen Makovski:
„Viata, diferenta dintre neînsufletit si însufletit, spunea academicianul Macovschi, consta în prezenta unei materii biostructurate si materii moleculare coexistente, ambele alcatuite din combinatii chimice, dar aflate în stari diferite. Mai exact biostructura apare ca un nivel superior de organizare a materiei care subordoneaza, conform propriilor ei necesitati, materia moleculara, fizica, neînsufletita, absorbind-o, eliminând-o, conferindu-i si suspendându-i calitati superioare. În concluzie, viata se datoreaza materiei biostructurate si nu metabolismului, iar moartea se instaleaza în orice sistem viu odata cu destramarea biostructurii"
Dupa cum se poate observa tinuta informatiei prelucrate in cadrul societatii de radiestezie si inforenergetica este de un bun nivel intelectual prin asta deosebindu-se de majoriatea curentelor asemanatoare .Aceasta motivatie sta la baza succesului pe care il are printre oamenii de ''conditie buna'' ,doctori ingineri etc carora deontologia profesionala le cere sa aiba vederi deschise ,sa nu lase din motive de prejudecata fie ele si de natura religioasa neexplorate variante de definire ,experiere a necunoscutelor disciplinelor pe care le studiaza .
Dar ce mai buna definitie o da Mr Roper:Adica hai sa ne jucam de-a logica, sa umplem gaurile de cunoastere cu ce ne fată mintea si sa zicem ca e pe bune.(http://forum.softpedia.com/index.php?showtopic=299539&st=30&start=30)
Raspandirea informatiei se face prin scolarizare specifica ,admiterea la cursuri e restrictiva ,practica se efectueaza in centre de masuratori si tratament cu o oarecare eficienta in vindecari, persoanele vindecate devenind in marea lor majoritate membrii activi .
Aceste cursuri sunt singurele care apar in nomenclatorul de meserii din categoria meseriile mai "paranormale" si Fundatia de Inforenergetica Sf. Ap Andrei prin entitatile sale este singura abilitata in Romania sa califice in aceasta meserie.
Absovirea fiecarui nivel situeaza cursantii pe cate un nou nivel ierarhic cu alte responsabilitati in plan ocult, responsabilitati sugerate si individual asumate care privesc implinirea dezideratului de:'' refacere a sanatatii si unitatii spirituale a poporului roman''
Aceste idealuri inalte precum si limbajul crestin ortodox pe care membrii il folosesc ,adorm sensibilitatea si precautia oricarui nou aderent mai ales daca are lacune de cunoastere a dogmelor si traditiilor ortodoxe.
Iata declaratiile unui aderent la o disciplina de acest gen
Acest parcurs schimbă întreaga personalitate a celui ce o încearcă: cursurile influentează caracterul în'' bine''.'' După câteva săptămâni de exercitii, si metode specifice persoana adultă admite că nu se mai recunoaste pe sine, si oricine va putea constata schimbări în modul său de a fi si de a reactiona. El este mai blând si mai întelegător. Primeste cu calm orice întâmplare. Este multumit... Întreaga sa personalitate este schimbată si el însusi si-o simte din ce în ce mai deschisă; de aici decurge o conditie aproape permanentă de euforie si de "multumire"".Dar acestea nu sunt decât fazele intermediare premergătoare atingerii scopului, la care se ajunge nu după mult timp. "Devenind în doar câteva săptămâni foarte contemplativ, am observat că rugăciunea mea capătă caracteristici cu totul noi".
Persoana este relaxată si "gata să vibreze la atingerea Duhului Sfânt, si să primească cu bucurie ceea ce Dumnezeu, în bunătatea Sa, binevoieste să ne lase să simtim". "Ne vom pregăti fiinta, astfel încât ea să fie în permanentă pregătită pentru această cuprindere, această apucare, care este, fără îndoială, cea mai înaltă formă a contemplatiei crestine". "În fiecare zi exercitiile si întreaga discipliina facilitează curgerea în mine a harului lui Hristos.
Foamea de Dumnezeu creste în permanentă, la fel si setea mea de dreptate si dorinta arzătoare de a fi crestin în adevăratul sens al cuvântului".

Oricine întelege natura înselăciunii diavolesti sau a falsei experiente duhovnicesti va identifica în descrierea acestei mostre de "spiritualitate'' tocmai trăsăturile persoanei, care, din punct de vedere spiritual, rătăceste, fie în directia religiilor păgâne, fie în cea a experientelor "crestine" sectare. În amândouă aceste directii avem de-a face cu aceeasi "deschidere" si cu aceeasi dorintă de a fi "cuprins" sau "apucat" de un "duh"; aceeasi căutare, nu de Dumnezeu, ci de "consolări spirituale", aceeasi auto-intoxicare care este luată drept "stare de gratie"; aceeasi usurintă de necrezut cu care oricine devine deodată "contemplativ" si "mistic"; aceleasi "revelatii mistice" si stări pseudo-spirituale. ..pr Arsenie Papcioc

Interesanta este o paralela cu descrierea oferita de un ucenic al Sfântului Serafim de Sarov
Aceste stări bune în prezenta lui Dumnezeu sunt descrise de ucenicul Sfântului Serafim de Sarov în urma unei discutii privind agonisirea Duhului Sfânt: ''Părintele Serafim mă prinse atunci de umeri si-mi zise:
- Acum suntem amândoi în Harul Sfântului Duh! Dece nu mă privesti?
- Părintele meu, nu pot să vă privesc, ochii sfintiei voastre aruncă fulgere de luminâ! Fata sfintiei voastre emai arzâtoare decât soarele si mă dor ochii.
- Nu-ti fie frică, dumneata luminezi acum tot atât cătmine. Te afli în plinâtatea Duhului Sfant, altfel n-ai putea să mă vezi în starea aceasta.
Si apropiindu-se de ureche îmi zise:
- Multumeste lui Dumnezeu pentru milostivirea lui către noi. Vezi, n-am făcut nici măcar semnul crucii; în adâncul inimii m-am îndreptat însă către Dumnezeu, zicand: Doamne, fă pe omul acesta vrednic să vadă arătarea Preasfântului Duh, si iată Dumnezeu, Care a auzit rugaciunea smeritului Serafim prin mijlocirea Născătoarei de Dumnezeu...
De-abia îmi ridicasem ochii si o groază pioasă îmi cuprinse toată fiinta. Inchipuiti-vă fata unui om care vorbeste în mijlocul soarelui. Ii vezi miscarea buzelor, expresia ochilor. îi auzi glasul, simti că te tine de umeri,dar nu numai că nu-i vezi bratele, ci în locul trupului propriu si al convorbitorului, vezi numai o lumină strălucitoare, o lumină orbitoare luminând pajistea de zăpadă, pe mine si pe staret. Dar poate să-si închipuie cineva starea fericită în care mă aflam eu atunci?
- Cum te simti acum, mă întrebă Părintele Serafim? - Minunat de bine, îi răspunsei eu. - Cum adică bine? Lămureste! - Simt în sufletul meu o liniste si o pace pe care n-as putea să o exprim în cuvinte!
- Dragostea ta, este pacea despre care Domnul zice ucenicilor Săi: ''Pacea Mea vă dau ; eu v-o dau nu cum v-o dă lumea. De ati fi din lume, lumea ar iubi pe al său; dar fiindcă nu sunteti din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, pentru aceasta vă urăste lumea. Dar îndrăzniti, Eu am biruit lumea'' (loan 14, 27). Tocmai acestor oameni urâti de lume, dar alesi de Dumnezeu, Domnul le dă pacea aceasta pe care o simti dumneata acum.
Dar dupa cum spune si Sfântul Grigorie Palama despre mestesugul diavolului:- ''Nu numai răutătile sunt în apropierea virtutilor, ci si cuvintele nelegiuite stau atât de mult în vecinătatea celor evlavioase, încât printr-un mic adaos sau omisiune se pot schimba usor întreolaltă si întelesul unui cuvânt poate deveni tocmai contrariul. De aici vine faptul că aproape orice părere rătăcită se înfătisează cu masca adevărului pentru cei ce nu sunt în stare să vadă mica omisiune sau micul adaos. E si acesta un mestesug grozav al diavolului viclean, atât de dibaci de a duce în rătăcire. Căci nefimd departe minciuna de adevăr, diavolul si-a întocmit din aceasta o dublă putintă de rătăcire: scăpându-le adică celor multi deosebirea, din cauză că e asa de mică, omul va fi usor ispitit, sau să tină minciuna de adevăr, sau adevărul de minciună, ca fiind atât de aproape de minciună. In amândouâ cazurile va cădea sigur din adevăr'' (Răspunsul al treilea contra lui Varlaam)-nu poate exista un concubinaj intre adevar si minciuna si de ar avea intransele 99% dogma si 1% altceva, afara de credinta ar fi si nevrednice de numele de adevar .
In fapt desi nucleul dur al informatiilor vehiculate este un abil mix sincretic de crestinism cu spiritualitate indiana, cu o conditie de valabilitate logica - ignorarea dogmelor ortodoxe ,in practica toata aceasta filozofie esueaza in obisnuitele manfestari spiritualist-spiritiste gen baba Omida,cu adaosul unui aparat tehnic incomparabil mai sofisticat .Explicatia pt aceasta afirmatie o gasim in importanta deosebita acordata unor carti cu gust indoielnic (si pt cei prinsi intru-totul de mrejele credintelor oculte) ,ca cele ale ''maestrului Omraam Mikhael Aivanhov...si din pacate spun ca esueaza pentru ca un demers onest ,o cautare adevarata duce inevitabil in raspunsurile finale -cu caracter de adevar absolut- pe care teologia ortodoxa le are de la inceputurile erei crestine
Raspunsul crestin la aceasta constructie ideologica eretica sta in recunoasterea caracterului satanic al magiei asa-zis ''albe'', intelegerea ca fenomenele tip chaneling nu au nimic in comun cu credinta ortodoxa (ci creaza legaturi cu entitati demonice cu aparenta de ingeri de lumina) , relizarea faptului ca improvizatiile de rugaciune -inovatiile cu iz de mantre orientale ,combinate cu obiceiul golirii mintiii nu sunt decat modalitati de spalare a creierului si nu in ultimul rand in sesizarea motivatiilor ascunse in sufletul celor care alearga pe aceste trasee surogat pt spiritualitate.
Cei ce vor să se elibereze spiritual, să se mântuiască, pe aceste căi, urmează în realitate niste căi idolatre, iar unirea finală este unirea cu diavolul. Pe tot parcursul acestor practici are loc o îndrăcire treptată a individului până când, ajungând la etapa finală, omul este complet posedat de diavol, ajungând la niste puteri paranormale-supranaturale care impresionează si coplesesc pe oamenii simpli. Pentru ca înselarea să fie completă diavolul îti insuflă o întelepciune si o falsă curătenie sufletească care pot induce în eroare pe orice om neavizat.pr A. Papacioc
cuvântul Apostolului Pavel, care zice: Nu vă înjugati la jug străin cu cei necredinciosi, căci ce însotire are dreptatea cu fărădelegea? Sau ce împărtăsire are lumina cu întunericul? Si ce învoire este între Hristos si Veliar? Sau ce parte are un credincios cu un necredincios? Sau ce întelegere este între templul lui Dumnezeu si idoli? Căci noi suntem templu al Dumnezeului Celui viu, precum Dumnezeu. a zis: "Voi locui în ei si voi umbla si voi fi Dumnezeul lor si ei vor fi poporul Meu". De aceea: ,,Iesiti din mijlocul lor si vă osebiti" , zice Domnul (II Cor. 6,14-17).
Desigur ca un astfel de raspuns poate fi insuficient ,unui membru fidel al societatii respective care a participat la sedinte reusite de vindecare si considera prioritara in fata dogmelor dovada efectiva de iubire pe care un terapeut bioenergetician ( inforenergetician) o are pt bolnav.
poate ca parabola urmatoare lamureste putin adevarul :
Dumnezeu se hoatareste sa faca pamantul pt aceasta coboara pe fundul marii si cara pamant spre suprafata inchegand-ul sub forma unei insule din ce in ce mai mari ,dupa un timp obosit se culca ,diavolul nesuferind ca Dumnezeu sa faca ceva si el nu ,se coboara pe fundul marii si aduce si el pamant dar tor ceea ce lipeste se surpa caci nu are binecuvantare de la Dumnezeu ,enervat ca nu reuseste nimic il ia pe Dumnezeu adormit si incearca sa il arunce in mare ,dar marea nu il primeste si in locul aruncarii creste uscatul -in felul acesta Dumnezeu construieste (dormind )pamantul cu ajutorul diavolului ..
Greu de inteles faptul ca terapia asta nu tine de binele crestinesc la fel cum diavoulul din parabola de mai sus nu e adevaratul creator,iar Dumnezeu atoatestiutor a prevazut si varianta asta,a luat-o in calcul ..
Greu de acceptat suferinta ca o cale de mantuire ,dificila este si intelegerea faptului ca diavolul si cei ce lucreaza cu el nu au capacitati vindecatoare ci avand structura/constitutie subtila cunoaste inaintea omului daca Dumnezeu a hotarat ca a sosit timpul vindecarii pt un bolnav oarecare,si il trimite tocmai pe acesta la vindecator .incredintandu-l ca e cu adevarat vindecator ,inselandu-l si prezentand-ul in fata celorlalti ca vas ales ,purtator si pastrator al adevarului . La fel si in cazul profetiilor pe care liderii societatii de radiestezie le mai rostesc ocazional :dracii duhuri fiind se pot deplasa cu viteze f mari lucru care face ca sa stie practic imediat evenimente intamplate la mare departare.
Important de inteles este si faptul ca de regula oamenii din acest fel de societati actioneaza cu buna credinta ,convinsi de ceeea ce fac si prin aceasta mai greu de intors la eadevar ,pt ca nu au constiinta unei rupturi ci merg pe drumul catre iad cu credinta ca vor fi mantuiti

sa ne rugam dar Dumnezeului inimilor blande sa incalzeasca si sa elibereze ratiunile inchise,captive (ratiunile circulare de tipul celei a betivanului din micul print al lui Exupery:de ce bei?-ca sa uit .Ce sa uiti?-sa uit ca imi este rusine .Pentru ce iti este rusine ?-imi e rusine ca beau.)

Important e si sa ne dam seama ca scrierile crestine sunt expresia iubirii pe care Dumnezeul nostru ne-o poarta ,ca nu e nevoie sa fim tehnicisti in cautarea lui Dumnezeu caci dupa cum frumos aminteste parintele nostru Nicolae Steindhardt :-in ultimul cer ,cel mai aproape de Dumnezeire ,nu stau inaltcugetatorii ,filozofii sau marii teologi ci copii dolofani si catelusii cu fundite .
Dar dragostea biruieste orice dogma, -da, daca dogma nu ar fi reflexia adevaratei iubiri a lui Dumnezeu pt omenire,oglindind pt eternitate adevarul,ramanad pt todeauna far ce caluzeste calatorul spre lumina ce adevarata Iisus Christos.Deci dogma poate fi inteleasa ca expresia cea mai inalta a iubirii lui Dumnezeu Si ce iubire ar fi aceasta daca e ezoterica ,oculta , ascunsa .
Astfel putem intelege natura perfect exoterica, devoalata a invataturilor crestine universal valabile si universal inteligibile ,caci biblia are un mesaj indiferent de nivelul de intelegere a celui care o citeste .

deci du-te la geam si vezi ,,, eu vad cer si nori rupandu-se de munti si vad ca, fiind mic , am primit in dar ochi ,sa vad cer si nori rupandu-se de munti si mi-a gatit Creatorul norilor desfatare de neinchipuit ochilor ..sunt oaspete si stapan in casa pe care mi-a pregatit-o .. si imi vine sa mor de plans
si am aflat ca plangand destram norii din sufletul meu , ca ploaia de lacrimi curatza atmosfera dimprejurul muntelui inimii si uneori, daca imi inteleg micimea, inteleg bunatatea revarsata din Tatal, care a trecut cu vederea faptul ca am repeteat gresala de milenii a neamului omenesc, aceea de a se pretinde/voi de o natura cu Dumnezeu , neluind in seama ca mintindu-se astfel se rupea de posibilitatea de a primi ca dar , nimic mai putin ,decat indumnezeirea,ca am vrut sa il inlocuiesc pe Dumnezeu cu o constructie izvorata din conceptia mea despre viata .ca nu am tinut seama ca poate, si zic doar poate, Dumnezeu chiar exista si cu mintea mea eu trebuie sa ma inalt la El ,si cu mintea mea ,eu trebuie sa ma ridic la intelegerea gandului Sau de bine pt mine ,si nu sa il inghesui pe El intr-un cadru ingust, plecat din micutza mea intelegere, ... ar fi fost trist sa descopar ca doar cat pot eu intlege e intreg Dumnezeul, ar fi fost trist sa fie adevarat ca pentru a-L cunoaste pe Dumnezeul meu (as zice Dumnezeul iubirii mele ca sa fiu mai aproape de adevar)trebuie sa cos petice din fragmentata intelegere a realitatzii iubirii in diferitele curente religioase ...
dar nu Dumnezeul meu e cel care mi-a pus la indemana mijloace frumoase si simple
de a-l descoperi ,mijloace la vedere dar nu bagate in ochi ...curate , care au avut eficienta neintrerupta de-a lungul veacurilor,care au sfintit si sfintesc in continuare si vor sfinti pana in sfarsit dupa o promisiune care desi e scrisa nici nu ar trebui sa fie scrisa pt ca s-ar deduce automat daca I-as sti iubirea pt mine .

am fost furat de o viziune mai mare...

am fost furat de o viziune mai mare...
...
mi-e dor de o bere la barul ''crestini ''sau la ''roma ''...oare de ce aminitirle mele se leaga de baruri cu asemenea nume ...cu adevarat e subtire argumentatia mea anti astrologie ...dar nu sunt unde sunt din revolta fata de un sistem logic/filozofic nefunctional ci pt ca am fost sedus/furat de o viziune mai mare ...
,voiesc sa scriu o carte mica in care sa arat ca viata omului e o liturghie
ca gesturile noastre neinsemnate devin gesturi liturgice ,cautarile noastre care pornesc din suflet sunt cautari ale unui suflet care este din Dumnezeu
si am nevoie de suportul sufletesc al celor foarte apropiati de rugaciunea lor /sau daca vrei de gandul lor bun.deci ti-l cer ,si te mai rog sa pastrezi tacerea asupra acestui lucru... sunt doar faragmente ...

blasfemie/greu cuvant ,,,osandire eterna .dar daca prin blasfemie inteleg in esenta o frica , o neintelegere, o neincredere in iubirea Dumnezeiasca, osanda cuvantului astuia sta in ruperea inimiii mele de increderea, de intelegerea, de caldura unui Dumnezeu care asteapta cu o umilinta de neinchipuit in pragul usii inimii mele , trebuie doar sa il chem
du-te la geam si vezi ,,, eu vad cer si nori rupandu-se de munti si vad ca, fiind mic , am primit in dar ochi ,sa vad cer si nori rupandu-se de munti si mi-a gatit Creatorul norilor desfatare de neinchipuit ochilor ..sunt oaspete si stapan in casa pe care mi-a pregatit-o .. si imi vine sa mor de plans
si am aflat ca plangand destram norii din sufletul meu , ca ploaia de lacrimi curatza atmosfera dimprejurul muntelui inimii si uneori, daca imi inteleg micimea, inteleg bunatatea revarsata din Tatal, care a trecut cu vederea faptul ca am repeteat gresala de milenii a neamului omenesc, aceea de a se pretinde/voi de o natura cu Dumnezeu , neluind in seama ca mintindu-se astfel se rupea de posibilitatea de a primi ca dar , nimic mai putin ,decat indumnezeirea,ca am vrut sa il inlocuiesc pe Dumnezeu cu o constructie izvorata din conceptia mea despre viata .ca nu am tinut seama ca poate, si zic doar poate, Dumnezeu chiar exista si cu mintea mea eu trebuie sa ma inalt la El ,si cu mintea mea ,eu trebuie sa ma ridic la intelegerea gandului Sau de bine pt mine ,si nu sa il inghesui pe El intr-un cadru ingust, plecat din micutza mea intelegere, ... ar fi fost trist sa descopar ca doar cat pot eu intlege e intreg Dumnezeul, ar fi fost trist sa fie adevarat ca pentru a-L cunoaste pe Dumnezeul meu (as zice Dumnezeul iubirii mele ca sa fiu mai aproape de adevar)trebuie sa cos petice din fragmentata intelegere a realitatzii iubirii in diferitele curente religioase ...
dar nu,.... Dumnezeul meu e cel care mi-a pus la indemana mijloace frumoase si simple
de a-l descoperi ,mijloace la vedere dar nu bagate in ochi ...curate , care au avut eficienta neintrerupta de-a lungul veacurilor,care au sfintit si sfintesc in continuare si vor sfinti pana in sfarsit dupa o promisiune care desi e scrisa nici nu ar trebui sa fie scrisa pt ca s-ar deduce automat daca I-as sti iubirea pt mine